“ ochiul lenes” reprezintă o scădere a acuităţii vizuale (AV) datorată unei experienţe vizuale anormale survenite în prima perioadă a vieţii, fără să existe o afecţiune organică a ochiului sau căilor vizuale. De obicei apare la un ochi, în cazuri mai rare apare la ambii ochi. Copii pot dezvolta ambliopie înca de la naştere până la varsta de 7 ani. Copilul cu ambliopie nu realizează că nu vede bine cu un ochi. După cauză, există mai multe tipuri de ambliopie:
- Ambliopia strabică, ambliopia anizometropică, ambliopia ametropică, ambliopia de deprivare, ambliopia organică

Tehnica utilizata pentru vizualizarea si stocarea in memorie a locatiei, marimii vaselor de sange, si nu numai; utila in diferite patologii oculare; colorantul cu fluoresceina se introduce intravenos in brat si ulterior se fec fotografii secventiale pe masura ce colorantul circula in vase.

Conditie a ochilor in care acestia au putere de refractie inegala.

Micronutrienti ce distrug sau neutralizeaza radicalii liberi, molecule ce au fost imlicate ca si factor cauzator in stimularea reproducerii celulelor anormale (cancer) si distructiei celulare legate de varsta (imbatranire).

Primul ram din arete oftalmica, aduce nutrienti celor 2/3 interne a retinei

Discomfort ocular,oboseala oculara, manifestat prin durere oculara, durere de cap, sau la nivelul sprancenelor. Poate fi corelata cu erori refractive necorectate sau amplitudini de fuziune slabe.

Viciu de refractie cu putere refractiva neuniforma pe toate meridianele. Razele luminoase intra in ochi si sunt deviate neuniform pe diferite meridiane, ce impiedica formarea unei imagini focalizate clar pe retina. Astigmatismul mic, necorectat, poate sa nu cauzeze simptome, dar astigmatismul mai mare poate da vedere incetosata si durere de cap. Cel mai frecvent se datoreaza unei forme neregulate, alungite a corneei (ca o minge de rugby) determinand focalizarea razelor luminoase in doua puncte pe retina, in loc de unul. Astigmatismul se corecteaza cu ochelari sau lentile de contact torice.

Acuitate Vizuala (prescurtare)

Celule fotoreceptoare localizata in ariile periferice ale retinei, in numar de 125 de milioane, sensibile la miscare, forme, lumina si intuneric ; responsabile de vederea nocturna.

Membru al familiei de vitamine carotenoizi, un precursor al vitaminei A, ce se crede ca ar fi benefic pentru ochi, de ajutor in tratamentul bolilor ca glaucomul.

Ochelari care incorporeaza doua puteri diferite in fiecare lentila, pentru distanta si pentru aproape.

Inflamatia pleoapelor, cu roseata, edem, mancarime, usturime. Tratabila local ,sistemic , si sedinte cu Blephasteam.

Spatiul dintre endoteliu si iris.

Totalitatea punctelor din spatiu percepute de ochi atunci cand acesta se gaseste in pozitie primara, imobil.

Canal circular profund in limb (jonctiunea corneosclerala) ce poarta umorul apos din camera anterioara in vasele de sange via canalele colectoare.

Vestigiul celei de a treia pleoape de la reptile; mica zona in partea interna a ochiului ce contine glande sebacee modificate si glande sudoripare.

Opacifierea cristalinului ce impiedica formarea unei imagini clere pe retina. Este tratata prin inlocuirea chirurgicala a cristalinului daca scade acuitatea vizuala semnificativ, si inlocuirea cu un cristalin artificial (pseudofak) . Poate fi congenitala, traumatica sau legata de alte boli sau de varsta.

Opacifierea capsulei posretioare, proliferare pe capsula posterioara a cristalinului, dupa extractia cataractei (la anumite tipuri de cristalin).

Acuitate vizuala maxim corectata de 20/200 sau mai putin, sau reducerea campului vizual prin constrictia izopterelor.

Mica tumoreta imflamatorie a unei glande Meibomiene, ce uneori necesita indepartare chirurgicala.

Interventie chirurgicala de inlocuire a cristalinului natural cu unul artificial.

Celula fotoreceptoare ce discrimineaza culoarea si vederea de detaliu.

Mucoasa transparenta ce acopera suprafata externa a globului ocular, cu exceptia corneei, si margineste suprafata interna a pleoapelor.

Inflamatia conjunctivei, caracterizata prin secretii, roseata, edem, cu etiologie microbiana sau virala; poate fi contagioasa.

Miscare de apropiere a ochilor la vederea la aproape

Parte transparenta a globului ocular ce acopera irisul, pupila, camera anterioara, cu important rol optic

Strat vascular al globului ocular, intre retina si sclera; aduce nutrienti in straturile externe ale retinei.

Lentila naturala a ochiului, transparent, biconvex, cu participare la acomodatie si proiectia imaginilor focalizate pe retina.

Cu aparitie insidioasa, cu evolutie de lunga durata.

Separarea gelului vitrean de pe suprafata retinei. De obicei, fara consecinte, uneori poate antrena o rupura a retinei, ce poate duce la dezlipire de retina. Frecvent apare cu varsta, pe masura ce vitrodul se lichefiaza, precoce in miopie, posttraumatic.

Grup de afectiuni ce includ deteriorarea maculei, si duc la pierderea vederii centrale de finete. Sunt doua forme mari: exudativa sau umeda, sau non-exudativa sau uscata; necesita urmarire oeriodica, tratamente variate. Reprezinta cauza scaderii de vedere principala dupa varsta de 60 de ani.

Retina indepartata de pozitia ei in ochi, de cauza regmatogena (ruptura), secundara in cadrul altei boli, de tractiune (contractia unor membrane fibro-vasculare) sau mixta.

Marirea pupilei

Unitate de masura a puterii refractiva a unei lentile.

Perceptia a doua imagini ale unui singur obiect, poate fi orizontala sau verticala, diagonala.

Capatul ocular al nervului optic. Contine manunchiul fibrelor nervoase si vase de sange.

Abilitate redusa de discriminare a culorilor, cel mai frecvent a nuantelor de rosu si verde; de obicei ereditara.

Mici depozite hialine pe membrana Bruch, pe epiteliul pigmentar retinian, vizibil frecvent la cei peste 60 de ani, uneori semn precoce de degenerescenta maculara.

Eversarea pleoapei inferioare sau superioare. Poate expune suprafata oculara si determina lacrimare, uscaciune, iritatie; obisnuit, apare cu varsta.

Status refractiv fara viciu de refractie

Inversarea pleoapei cu atingerea corneei de catre cili

Pozitie a ochilor in convergenta compensate de muschii extraoculari astfel ca nu este evidenta decat la cover-test.

Pozitie a ochilor in convergenta cu ochiul non-fixator mutat in interior. Un ochi priveste drept si un ochi inauntru.

Este un strabism convergent ce apare de cele mai multe ori, după vârsta de 2 ani. Este însotită de defecte de refracţie, cel mai frecvent de hipermetropie. Efortul de acomodatie pe care copilul îl face pentru a vedea clar determină deviaţia către nas a ochilor. Aceasta deviaţie poate apare atunci când copilul priveşte la distantă sau la aproape sau în ambele situaţii. Ochelarii scad efortul de acomodatie şi corectează poziţia ochilor. Cateodată sunt necesare lentile bifocale sau progresive pentru efortul la aproape. Dacă deviaţia nu se reduce semnificativ în timpul purtării corecţiei, este indicată chirurgia.

Pozitie a ochilor in divergenta compnsata prin actiunea muschilor extraoculari astfel ca ochiul nu pare deviat in afara.

Deviaţia către înafara a ochilor, este un tip de strabism întalnit frecvent. Aceasta deviaţie apare cel mai des atunci când copilul priveşte la distanţă. Exotropia poate fi prezentă doar în anumite momente ale zilei, atunci când copilul este obosit sau neatent. Deseori, părinţii remarcă apariţia deviaţiei doar în lumină puternică. Deşi ochelarii, exercitiile, ocluzia unui ochi sau prismele îmbunatatesc controlul reducând deviaţia, intervenţia chirurgicală este de multe ori necesară.

Utilizarea vibratiilor ultrasonice pentru fragmentarea cristalinului cataractat, facandu-l mai usor de indepartat prin incizie mica.

Sensibilitate anormala la lumina; poate fi asociata cu hiperlacrimare; adesea datorata inflamatiilor oculare.

Depresiune centrala in macula cu acuitate vizuala crescuta; contine o concentratie mare de conuri si nici un vas de sange.

Suprafata posterioara interioara a globului ocular; include: retina, discul optic, macula, polul posterior. Poate fi examinat cu oftalmoscopul sau lentile adaptate. Aduce date importante despre starea vaselor sanguine.

Structura glandulara de marimea unei alune ce produce lacrimi. Este localizata supero-extern in orbita, deasupra globului ocular.

Grup de boli caracterizate prin presiune intraoculara crescuta ce duce la lezari ireversibile ale nervului optic si ale fibrelor nervoase retiniene.Reprezinta o cauza frecventa de pierdere de vedere ce poate fi prevenita.Se poate trata cu picaturi hipotensoare, terapii lasewr specifice sau interventii chirurgicale.

Examinarea unghiului camerei anterioare prin care umorul apos se scurge din ochi cu o lentila speciala (Goldmann).

Un tabel cu o retea de linii si un punct in mijloc folosit pentru a afla daca este afectata vederea centrala.

Sange in camera anterioara, de exemplu dupa un traumatism.

Deficienta de oxigen in tesuturi

Lentila polimerica (acrilat, siliconica) ce se introduce in ochi pentru a inlocui cristalinul netural.

Tratament pentru glaucomul cu unghi inchis, de obicei performat cu laser.

Tesut pigmentat in spatele corneei ce da culoare ochilor si controleaza cantitatea de lumina ce intra in ochi prin variatia marimii diametrului pupilar.

Restrictie sau blocaj al fluxului sanguin printr-un vas de sange. Ischemia este factor cauzator al atacurilor de inima si al accidentelor vasculare cerebrale, si implicat in variatele tipuri de pierdere de vedere.

Inflammatie a corneei, cu diferite etiologii: bacteriana, virala, micotica, posttraumatica, in cadrul altor boli generale.

Boala degerativa a corneei ce afecteaza vederea. Este caracterizata prin subtierea generalizata si protruzia coniforma a corneei centrale, de obicei bilateral.

Masurarea razelor de curbura ale corneei cu un keratometru.

Transplant de cornee

Serii de incizii radiare plasate in corneea periferica pentru obtinerea aplatizarii corneei centrale, reducandu-i astfel puterea dioptrica si corectand astfel miopia.

Laser Epithelial Keratomileusis, procedeu de chirurgie refractiva prin care un volet de epiteliu se indeparteaza cu o lama fina, tratarea stromei corneene cu laser si repozitionarea voletului de epiteliu cornean.

( Acronim: Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation). Sursa de energie luminoasa ce utilizeaza lumina produsa de vibratiile naturale ale atomilor cu scopul de a taia, arde sau vaporiza in scop medical: in retina, pentru tratarea retinopatiei diabetice si degenerescentei maculare legate de varsta, pentru distructia vaselor de sange anormale si a neovaselor; in iris si la nivelul retelei trabeculare cu scopul scaderii presiunii intraoculare in glaucom; in capsula posterioara dupa extractia cataractei , pentru disrutia acesteia in cazul opacifierii ei.

Categorie de laser ultraviolet ce indeparteaza tesuturile fara a le incalzi. Este utilizat in chirurgia refractiva, fiind controlat de calculator pentru a executa incizii perfecte in cornee, pre- programate, in scopul producerii corectiei optice dorite. Este utilizat pentru keratectomie fotorefractive (PRK); combinat cu keratoplastia lamelara automata (ALK) pentru a produce LASIK (laser in situ keratomileusis).

Acronim: LAser in SItu Keratomileusis. Este un tip de chirurgie refractiva in care cornea este resurfasata (redefinita ca forma) pentru modificarea puterii ei dioptrice. Un disc de cornee este ridicata ca un volet, apoi laserul excimer este folosit pentru remodelarea patului stromal (corneei profunde, producand astfel aplatizarea chirurgicala a corneei. Este utilizat pentru corectia miopiei, hipermetropiei,si astigmatismului.

Mica lentila purtata direct pe cornee, de obicei in locul ochelarului, petru corectie optica sau in scop terapeutic sau estetic.

Mica arie anatomica ce conecteaza sclera cu corneea .

Membra in familia vitamineor carotenoide, similara beta-carotenului , benefica ochiului.

Mica arie centrala a retinei ce inconjoara foveea; arie de vedere centrala.

Dilatare pupilara

Particule ce floteaza in vitros si lasa umbre pe retina; vazute ca puncte, gaze, crengi, etc.; Apar in mod normal, cu varsta, sau anormal, cu dezlipirea de retina, rupturi ale retinei, cu decolarea posterioara a vitrosului sau cu diferite inflamatii.

Este ametropia in care imaginea obiectelor se formeaza într-un focar în fata retinei. În mod frecvent miopia este data de alungirea axului antero-posterior al globului ocular. Din punctul de vedere al simptomelor, în miopia mica exista numai o scadere a vederii pentru distanta, iar pentru aproape vederea este buna. În miopiile mari vederea este diminuata atât pentru departe, cit si pentru aproape. In perioada de crestere a copilului, de regula miopia se accentueaza, evolutia fiind legata cresterea globului ocular si implicit a axului antero-posterior al ochiului. Pentru tratament trebuie consultat un medic specialist oftalmolog, care va indica ochelarii necesari în raport cu gradul miopiei. De asemenea, se va indica o alimentatie bogata în proteine si vitamine, evitarea eforturilor, precum si o igiena a cititului, pastrându-se distanta de la carte de 35 cm si cu o iluminare corespunzatoare.

Constrictia pupilara

Sunt sase muschi ce misca globul ocular (dreptul estern ,dreptul intern , oblicul superior, oblicul inferior, dreptul superior , dreptul inferior).

Formare anormala de noi vase de sange, de obicei, in sau sub retina sau in iris. Pot apare in retinopatia diabetica, obstructia de vena centrala, degenerescenta maculara.

Structura nervoasa din spatele globului ocular, responsabila cu transmiterea impulsului vizual de la nivelul retinei la creier.

Miscari involuntare ale ochilor, ritmice, dintr-o parte in alta sau de sus in jos.

Aproximativ 4% dintre noii nascuti prezinta la nastere si in primul an de viata lacrimare abundenta la unul sau ambii ochi. Cauza cea mai frecventa a acestei probleme o reprezinta lipsa permeabilitatii canalului lacrimonazal, datorata prezentei unei membrane la capatul terminal al acestui canal (cel prin care, in mod obisnuit, lacrimile sunt conduse de la nivelul ochilor in nas). Din punct de vedere clinic, aceasta problema se poate manifesta prin simpla lacrimare a unuia dintre ochi, secretie abundenta muco-purulenta la nivelul ochiului, sau chiar aparitia unei inflamatii a sacului lacrimal. In cazul in care observati unul din semnele de mai sus la copilul dumneavoastra este important sa mergeti la un consult oftalmologic cat mai repede, in primul rand pentru a inlatura posibilitatea existentei unei patologii mult mai grave, a carei simptomatologii sa fie minime (glaucomul congenital se poate manifesta doar prin lacrimare abundenta) si in al doilea rand pentru a primi sfaturile necesare in vederea tratamentului.

Acoperirea ochiului bun la pacientul ambliop penru imbunatatirea vederii celuilalt. Determinarea AV trebuie atent realizată atunci când suspicionăm prezenţa ambliopiei. Cu cât tratamentul începe mai repede, rezultatele sunt mai rapide şi mai bune. La copilul mic, ocluzia totală timp de 1-2 săptămâni poate rezolva ambliopia; la un copil şcolar cu ambliopie medie care poartă ocluzia doar câteva ore, tratamentul trebuie continuat mai mult de 1 an. Există şi cazuri care nu raspund la tratament.

Ochi drept

Medic specializat in diagnosticul si tratamentul (refractiv, medical si chirurgical) bolilor ochilor.